"Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea"
Am citit, cu multi in urma, o carte care a reusit sa ma puna cu adevarat pe jar. Tot ceea ce era prezentat in cartea aceea a fost, pe atunci, foarte nou pentru mine, dar dintre toate ideea unei vieti centrate pe principii m-a obsedat o lunga perioada de timp. Imi doream tare mult sa inteleg cum anume se schimba o viata atunci cand centrul ei este ocupat de principii. Intuiam ca trebuia sa fie ceva mai mult decat acele: sa nu furi, sa nu inseli, sa nu minti… Pentru ca, desi prezente in viata mea, totusi simteam ca ceva foarte important lipseste.
Acum inteleg. Exista – ele nu si-au pierdut valoarea, chiar daca sunt considerate perimate – niste cai stravechi, pavate cu adevaruri care dureaza si astazi si care dau cu adevarat valoare vietii noastre. Ele sunt folosite tot mai putin in aceasta lume in care traim, in aceste vremuri in care scara de valori este rasturnata. Dar, cine le cauta, le intelege si le aplica isi gaseste implinirea.
Familia este una din aceste drumuri batatorite. Astazi, ideea de familie si-a pierdut substanta. Ne casatorim si ne dez-casatorim cu viteza luminii. Intr-o societate care iti cere totul si acum, nu avem rabdarea si determinarea de a duce lucrurile pana la capat. Ne este prea greu, nu prea avem timp, nu mai avem energia necesara – toate acestea ne sunt macinate sistematic de catre societatea de consum pe care o slujim - sa ne adaptam, sa ne ajustam, sa comunicam cu partenerul de viata. Vrem, si in casnicie, totul si acum, uitand ca avem de-a face cu o persoana, o alta persoana, diferita de noi, care are propriile trairi, propriile nevoi, propriile experiente si care – contrar asteptarilor noastre – nu este intodeauna dispusa sa faca ceea ce vrem noi, asa cum vrem noi, atunci cand vrem noi. Si astfel, cu eu-l sifonat, gasim ca cea mai simpla si mai rapida forma de a rezolva o asemenea situatie frustranta, este sa ne dez-casatorim.
In general, nu ne mai plac caile batatorite. Desi, este vizibil ca cei care s-au incapatanat sa le parcurga au avut un traseu, nu simplu, dar plin de substanta, cautam alei noi, neumblate, adaptate vitezei in care traim, adaptate superficialitatii in care ne complacem. In numele unei libertati prost intelese, am ales haosul si scurtaturile.
Possibly Related Posts:
Codependenta Alcoolica
