"Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea"
Intre mediocritate si lipsa de implicare este semnul egal. Mediocritatea este sinonima cu “nici prea-prea, nici foarte-foarte”.
Mediocritatea, ca o vedeta a zilelor noastre, se face auzita prin cateva expresii verbale extrem de sonore. Una dintre aceste “ziceri” este urmatoarea: “lasa ma’ ca merge si asa!”. Asa … cum? Pai asa … pe jumatate, pe sfert – treaba facuta de mantuiala. Mediocritatea are o expresie blazata si plictisita, nici un lucru nu este suficient de interesant pentru a merita implicarea. Cu siguranta, nu mai este atat de apatica atunci cand este vorba de lucruri care sunt … pentru ea. O ciorba fara sare, fara gust, stravezie si calie – reteta a la “las’ ca merge si asa” – nu va fi de loc pe gustul rafinat al mediocritatii.
O alta frazare favorita este “mi se rupe”. Mediocritatii i se rupe mai tot timpul. I se rupe de orice. I se rupe de parerea sefului, de starea vecinului, de conditia mediului, de razboaiele din Orientul Apropiat. Suferinta sa de “miserupism” i-a asigurat o stare de absoluta indiferenta la tot si la toate, pentru ca daca i-ar pasa … ar trebui sa se implice si asta este un lucru dureros. De ce? Pentru ca intre implicare si responsabilitate exista semnul egal.
Si daca mediocritatea ar avea simtul responsabilitatii, nu ar mai putea folosi o alta expresie favorita: “nu este vina mea!”. Ea niciodata nu este vinovata. Chiar si chibritul de la care s-a aprins gazul buteliei uitate deschise, a avut indrazneala sa execute o combustie instantanee.
“Las’ ca stiu eu!”. Intodeauna stie ea cel mai bine. Are un dulap imens de sertarase in care arunca cu nonsalanta cate o persoana sau cate o situatie, pentru ca ea, mediocritatea, are intodeauna un verdict si o judecata de valoare. Face acest lucru cu o rapiditate si o precizie demna de invidia unui tenisman, fara as pune vreo secunda problema daca este sertarul potrivit. Are ochiul si urechea antrenate, pasiunea ei fiind gradina vecinului, pentru ca lipsa de implicare o impiedica sa pliveasca in propria gradina.
“Iti spun eu!” – si incepe sa turuie fara incetare, pentru ca stie intodeauna totul si are intodeauna adevarul la indemana. Este o enciclopedie de sfaturi si pareri si este foarte darnica in a ti le face cunoscute, mai ales atunci cand nu i le-ai cerut.
Poate ca exagerez putin (mai mult) dar vreau sa o disec cat pot eu de bine, pentru ca m-am saturat de ea si am nevoie sa stiu de unde trebuie sa o apuc … pentru ca sa-i pot face vant din viata mea. Stiu ca sunt mai mult decat ceea ce sunt acum, stiu ca pot mai mult decat ceea ce fac acum … mai ramane sa gasesc calea de a iesi din “nuca”mea.
Possibly Related Posts:
Codependenta Alcoolica
