"Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea"
Sigur, nu spun ceva nou prin asta. Cu siguranta, cu toti stim ca suntem produsul a ceea ce se afla intre urechile noastre. Sunt ganduri pe care le-am adunat de-a lungul anilor, certitudini pe care ne bazam, adevaruri la care nu renuntam … Unele dintre ele ne ridica, altele ne doboara, unele ne inflacareaza, altele ne ingheata, unele ne umplu de spaima, altele ne dau curaj … Aici, intre urechile noastre, in propriul craniu, se ascunde cel mai mare dusman si cel mai bun prieten al devenirii noastre. Depinde pe care dintre ei il hranim mai mult.
Acolo, in intimitatea gandurilor noastre se afla imaginea despre noi insine. Felul in care noi ne privim este dat de felul in care noi gandim despre noi. Si, cea mai mare parte a acestor ganduri este data de ceea ce am acceptat despre noi de-a lungul vietii. Ceea ce am primit in copilarie, constituie fundamentul imaginii despre mine. Pe acest fundament s-au ridicat celelalte niveluri, iar esecurile si succesele avute m-au creionat in proprii mei ochi intr-un anumit fel. Fricile de orice fel pun diferite nuante incercanate pe portetul din mintea mea. Respingerile adauga multa obscuritate tabloului. Ma privesc si imaginea mea despre mine este intunecata si chiar respingatoare. Viata mea? Este partea vizibila in exterior a imaginii din mintea mea.
Am invatat retete ale succesului si le-am aplicat. De-a lungul vietii mele am putut gusta din ceea ce lumea numeste “sa faci cariera”. Exista tehnici de vanzari, tehnici de relationare, tehnici de programare neuro-lingvistica, tehnici de motivare si automotivare, tehnici de dezvoltare personala … si alte foarte multe tehnici. Problema cu ele este ca sunt tehnici. Ele mi-au oferit scurtaturi pentru atingerea unui scop, care in general nu era al meu. Dar, nu mi-au imbunatatit caracterul. Am invatat cum pot manipula o relatie, nu cum pot construi o relatie. Am invatat cum pot folosi o echipa, dar nu cum pot construi o echipa. Am invatat cum ma pot pune in valoare, dar nu am invatat cum anume sa-mi adaug valoare.
Nu pot scapa de mediocritate, oricate tehnici as cunoaste. Schimbarea de paradigma, schimbarea felului in care vad lumea si ma relationez cu mine si cu exteriorul, este o schimbare de esenta, adanca si subtila. Doar ea imi va aduce eliberarea din dulcea si calda si cenusia legatura cu mediocritatea.
M-am raportat mereu la valorile lumii. Valori instabile, in general superficiale, mai mult de fatada. Sigur, este foarte important sa tin cont de faptul ca traiesc in lume, dar mintea mea si gandurile mele si imaginea mea despre mine … sunt produsul aceleiasi lumi. Mesajele pe care le primesc din partea ei sunt contradictorii, adesea violente, si daca voi continua sa ma definesc prin ea, imaginea mea despre mine va continua sa se altereze. Pentru schimbarea mea in profunzime am nevoie de un punct de referinta stabil, valoros, profund … si acela nu este lumea.
Possibly Related Posts:
Codependenta Alcoolica
